Ziua de 1 Mai a fost marcată în toată Europa prin mitinguri organizate de sindicate. În numeroase orașe din Germania, Franța și Grecia, oamenii au protestat împotriva creșterii prețurilor, a cheltuielilor pentru înarmare și a războiului. ”Un 1 mai politic, dominat de campania pentru alegerile legislative”, notează Le Monde, care precizează că numărul manifestanților din întreaga Franță a fost de peste 100.000 de persoane (200.000 conform organizatorilor). La Paris, manifestațiile au fost însoțite și de violențe de stradă și ciocniri cu forțele de ordine, care au condus la arestarea unui număr de 45 de persoane. După cum apreciază publicația, mobilizările de duminică au reprezentat o „ocazie excepțională” pentru sindicate pentru a se face auzite pe tema salariilor, a șomajului și protecției sociale – în special problema creșterii vârstei de pensionare, parte a programului anunțat de președintele Macron pentru cel de-al doilea mandat al său.
Potrivit cotidianului catalan La Vanguardia, manifestația de 1 Mai de la Madrid a avut loc fără restricții din cauza Covid și a avut o singură temă pe afiș: creșterea salariilor. Avertismentul lansat astăzi de sindicate, cu sprijinul celor peste 50.000 de oameni care au manifestat în centrul capitalei iberice, este următorul: urmează o toamnă fierbinte dacă patronatul nu face progrese în negocierea Acordului pentru Ocuparea Forței de Muncă și Negociere Colectivă (AENC), momentan blocată. În Italia, în schimb, data de 1 Mai marchează relaxarea restricțiilor anti-Covid, după cum transmite ANSA. La începutul lunii mai ne vom lua rămas bun de la certificatul verde, în timp ce obligația de a purta măști în multe locuri la interior va rămâne în vigoare, cel puțin până pe 15 iunie.
Obligația de vaccinare pentru persoanele de peste 50 de ani, oamenii legii și sectorul școlar rămâne în vigoare până pe 15 iunie: aceste categorii, dacă nu se vaccinează, vor continua să suporte amenda de 100 de euro, mai precizează Ansa.
Între timp, conflictul din Ucraina escaladează nu doar pe front, ci și la nivelul declarațiilor. Ministrul rus al afacerilor externe, Serghei Lavrov, a cerut NATO şi Statelor Unite să înceteze să livreze arme Kievului, dacă sunt cu adevărat interesate să rezolve criza ucraineană, citim în Le Nouvel Observateur. În vreme ce Statele Unite şi Ucraina vorbesc despre o întârziere a ofensivei ruse în Donbas, a cărui cucerire totală a devenit prioritatea Moscovei, Serghei Lavrov dă asigurări că ofensiva se desfăşoară aşa cum era prevăzut. „Rusia vrea să distrugă orice viaţă în Donbas”, titrează cotidianul begian Le Soir, citându-l pe președintele ucrainean Vladimir Zelenski. Potrivit acestuia, atacurile ruseşti împotriva cartierelor rezidenţiale „sunt dovada faptului că Rusia vrea să transforme acest teritoriu în pustiu”. Același cotidian informează că Ucraina a lansat la rândul său o ofensivă asupra insulei Şerpilor, ocupată de Rusia. Forţele ucrainene au ţintit cu o salvă de rachete insula din Marea Neagră devenită simbol al rezistenţei ucrainene după începutul invaziei forţelor ruse pe 24 februarie, astfel că mai multe sisteme antiaeriene şi o unitate de comunicaţii au fost distruse, iar 42 de soldaţi ruşi au fost ucişi. Aceste informaţii nu au putut totuşi fi verificate în mod independent, mai precizează Le Soir.
New York Times notează că embargoul impus petrolului rusesc va fi cea mai importantă măsură luată în cadrul celui de-al șaselea pachet de sancțiuni al Uniunii Europene. Unii diplomați și oficiali europeni au spus că reprezentanții permanenți ai blocului se vor întâlni miercuri, 4 mai, iar, până la sfârșitul săptămânii viitoare, vor anunța aprobarea definitivă a embargoului. Oficialii europeni citați de New York Times notează că UE va încerca să acopere pierderile prin creșterea importurilor din țările din Golf, Nigeria, Kazahstan și Azerbaidjan. Pe aceeași temă, EURONEWS notează că decizia Moscovei de a închide robinetele de gaz din Bulgaria și Polonia revigorează noi alianțe în Europa. ”Europa caută o alternativă la gazul rusesc și cum printre țările aflate în cea mai mare dificultate este Bulgaria, afectată grav de decizia Kremlinului de a tăia livrările de gaze, care reprezentau 90% din importurile țării, Sofia trebuie să accelereze acum lucrările la IGB, gazoductul care o va lega de Grecia.
Sofia colaborează și cu Bucureștiul pentru a reduce dependența de gazul rusesc. După cum notează Euronews, cele două țări evaluează posibilitatea de a cumpăra împreună gaz pentru a obține prețuri mai mici, profitând de legăturile dintre România și Turcia./rlambru
(Ruxandra Lambru – Agenția de presă Rador)
