Presa internațională continuă să urmărească îndeaproape războiul din Ucraina, dar și alte evenimente importante din sfera politică sau de securitate. UE a convenit joi să ofere Ucrainei un al șaptelea pachet de sprijin militar în valoare de 500 de milioane de euro, precum și 45 de milioane de euro pentru eforturile de pregătire ale Misiunii de asistență militară a Uniunii Europene, informează Reuters. „Noile măsuri transmit un mesaj clar într-un moment crucial: vom continua să sprijinim Ucraina atât timp cât va fi nevoie”, a declarat comisarul UE pentru politică externă, Josep Borell. În schimb, obiective politice ambițioase, precum aderarea la Uniunea Europeană, nu par realizabile pe termen scurt. “În vizită la Kiev, UE vinde ‘un vis european’ care rămâne distant”, titrează The Washington Post. “Oficialii ucraineni au o listă lungă de cereri pentru aliații lor europeni săptămâna aceasta. Dar este puţin probabil ca o delegație de responsabili de top din UE care a sosit joi la Kiev să ofere promisiuni concrete cu privire la oricare dintre așteptări. Unele dintre promisiunile politice și economice – în special cea care privește calitatea de membru UE – sunt amânate cât timp luptele continuă”. „UE a creat așteptări, mai ales referitoare la aderare, care nu sunt la realiste. Este bine să ai o poveste frumoasă, dar trebuie și să gestionezi așteptările pentru a evita conflictele viitoare”, a afirmat un responsabil UE citat de Washington Post.
Şeful diplomației ruse, Serghei Lavrov, i-a acuzat pe occidentali că sprijină Ucraina pentru a pune capăt „chestiunii ruse”, cu referire la afirmațiile făcute de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, aflată în vizită la Kiev, scrie La Libre Belgique. „Doamna von der Leyen a declarat că rezultatul războiului trebuie să fie o asemenea înfrângere a Rusiei încât aceasta să nu se mai ridice timp de decenii”, a spus într-un interviu televizat Serghei Lavrov. Şeful diplomaţiei ruse a subliniat că el consideră declaraţiile de sprijin occidental pentru Ucraina ca o încercare de a rezolva definitiv ‘chestiunea rusă'”.
„Cu Germania s-a rezolvat, acum e rândul Turciei”, titrează ziarul turcesc Sabah făcând referire la decizia Berlinului de a trimite tancuri Ucrainei și de a permite altor state să reexporte vehiculele de luptă germane, în timp ce Turcia se abține de la a trimite arme în Ucraina, cum fac alți aliați NATO. „Olaf Scholz, care nu a rezistat presiunilor SUA, a decis să trimită în Ucraina cele mai avansate tancuri ale Germaniei, Leopard 2A6. În plus, Germania a permis Poloniei să trimită în Ucraina tancurile Leopard pe care le deține. NATO a rămas până acum în afara războiului din cauza veto-ului hotărât al Germaniei și al Turciei. În ultimele luni, au fost pregătite trei planuri operaționale regionale pentru spațiul NATO, care vor fi prezentate la summitul de la Vilnius, din perioada 11-12 iulie 2023. Scopul este de a convinge NATO să intre în război cu Rusia. Pentru aceasta însă trebuie depășit obstacolul Turcia”, comentează Sabah.
Finlanda și Suedia rămân decise să adere la NATO în același timp, în ciuda opoziției Turciei față de candidatura suedeză, au declarat premierii celor două țări la o conferință de presă comună de la Stockholm. Potrivit Reuters, guvernul de la Ankara a anunţat că ar putea aproba cererea de aderare a Finlandei la NATO înaintea celei a Suediei, dar președintele și ministrul de externe finlandezi au respins ambii această idee, argumentând că securitatea celor două țări nordice este reciproc dependentă. Majoritatea finlandezilor se declară favorabili intrării ţării lor în NATO fără a mai aştepta Suedia, a cărei aderare este blocată de Turcia, indică un sondaj de opinie citat de AFP. Potrivit sondajului realizat de institutul Talustutkimus şi publicat de ziarul Ilta-Sanomat, 53% dintre finlandezi cred că ţara lor nu ar trebui să aştepte Suedia din cauza opoziţiei Turciei și doar 28% cred contrariul, relevă sondajul. Între timp, Suedia promite că va modifica legea privind combaterea terorismului, condiție impusă Stockholmului de Turcia pentru a-i accepta candidatura, scrie Euronews. Guvernul suedez spune că își va înăspri în continuare legile antiterorism pentru a bloca mai multe activități legate de grupuri militante kurde, în speranța de a convinge Ankara să renunțe la obiecțiile privind aderarea Suediei la NATO. Stockholmul și-a modificat deja Constituția în noiembrie pentru a deschide calea schimbărilor legale necesare, care își așteptau rândul de câțiva ani.
SUA încheie un acord militar crucial cu Filipine în apropierea granițelor Chinei, notează The Guardian. Filipine a acordat SUA acces extins la bazele sale militare, sporind considerabil prezența Washingtonului în regiune într-un moment de îngrijorare crescândă cu privire la agresiunea chineză. Washingtonul va avea acces la patru baze militare suplimentare în „zonele strategice ale țării”, a declarat Departamentul de Apărare Națională al Filipinelor, fără a preciza însă locațiile. Accesul extins va umple un gol vital în poziționarea SUA în regiune și îi va permite să monitorizeze mai bine activitatea chineză în Marea Chinei de Sud și lângă Taiwan, comentează The Guardian.
Florin Matei, RADOR
