La sfârșitul săptămânii trecute, Comisia Europeană a publicat rapoartele de țară și recomandările pentru statele membre. Procedura face parte din ceea ce se numește semestrul european, o analiză aprofundată introdusă după criza din 2008-2009 cu scopul de a preveni apariția unor dificultăți ale finanțelor publice.
Raportul de țară are o calitate importantă și anume reușește să aducă o analiză obiectivă, utilă, într-un spațiu public în care abordările sunt fie vădit optimiste, cele ale Guvernului, fie preponderent critice, ale opoziției politice. De asemenea, recomandările Comisiei Europene sunt importante pentru a înțelege ce ar trebui făcut. Nu neapărat și ceea ce face efectiv Guvernul.
Așadar, raportul de țară pe anul 2023 constată că România a avut anul trecut o creștere economică solidă, de 4,7%, în pofida inflației mari, a deteriorării deficitului comercial și a creșterii deficitului de cont curent până la 9,3% din PIB. Prognoza arată că în anii 2023 și 2024 creșterea economică se va menține la un nivel cuprins între 3%-3,5%.
Deficitul bugetar a fost anul trecut de 6,2% din PIB, dar pentru ca indicatorul să revină în anul 2024 la 3% din PIB, așa cum se menționează în procedura de deficit excesiv aflată în derulare, va fi nevoie de măsuri corective. Deocamdată, măsurile de reducere a cheltuielilor bugetare sunt insuficiente, iar analiza Comisiei Europene arată că anul acesta deficitul bugetar va fi mai mare decât cel prognozat, iar anul viitor România nu va putea ajunge la un deficit public de 3% din PIB.
De asemenea, raportul de țară al Comisiei Europene remarcă faptul că România are al doilea cel mai mare randament al obligațiunilor dintre statele membre.
Diferențele de dezvoltare la nivel regional rămân foarte mari. Media națională a productivității se situa, în anul 2021, la 86% din media europeană, dar în regiunea București-Ilfov era de 162% din media Uniunii Europene, iar în regiunea de Nord-Est se afla doar la jumătatea mediei europene.
Regiunile mai puțin dezvoltate sunt afectate de lipsa infrastructurii, de un deficit al forței de muncă și chiar de depopularea unor localități. În educație, rata absolvenților care intră în piața muncii este redusă, doar 57%, față de o medie europeană de 76%.
Există o serie de concluzii referitoare la dezechilibrele macroeconomice care ar trebui să îi pună pe gânduri pe decidenții guvernamentali. Mai precis, în recomandările Consiliului Uniunii Europene se arată că România are o serie de vulnerabilități în ceea ce privește balanța de plăți, deficitul bugetar mare și supraîncălzirea economiei. Deficitul de cont curent, care era deja mare, s-a înrăutățit și mai mult și, din această cauză, economia este vulnerabilă la șocurile legate de finanțarea externă.
Semnele supraîncălzirii economiei sunt evidente: inflația este ridicată, salariile au crescut, iar rata șomajului este scăzută. Cursul de schimb leu-euro pare să se situeze la un nivel superior celui sugerat de fundamentele economice și se intervine în continuare puternic pentru a-l gestiona, se arată în analiza instituției europene.
Reducerea deficitului bugetar în anul 2022 a fost determinată în principal de creșterea nominală a PIB-ului, care s-a bazat, la rândul său, în mare măsură pe supraîncălzirea cererii interne. Primele de risc și costurile aferente împrumuturilor suverane sunt, însă, semnificativ mai mari decât în anii anteriori pandemiei.
În următorii doi ani, ajustarea bugetară ar trebui să fie modalitatea utilizată pentru a alinia cererea la ofertă și pentru a limita deficitul intern și cel extern. Reforma fiscală și cea a pensiilor incluse în planul de redresare și reziliență și respectarea obiectivelor bugetare din cadrul procedurii de deficit excesiv vor contribui la regăsirea echilibrului macroeconomic. Dar, greva din educație și revendicările sindicale din alte domenii aduc mari semne de întrebare cu privire la posibilitățile guvernului de a ține sub control cheltuielile bugetului.
Constantin Rudniţchi
RFI – 29 mai
