Mihai Konteschweller, pionier al radiofoniei și telemecanicii

Context

La 23 mai 1897 s-a născut inginerul şi inventatorul Mihail (sau Mihai) Konteschweller, unul dintre pionierii telemecanicii. În 1934 a realizat prima experienţă de teleghidaj din România, la patru ani de la oficializarea pe plan mondial a automaticii şi telemecanicii ca domenii ale ştiinţei şi tehnicii; autor al lucrării „Telemecanica” – 1937, una dintre primele în domeniu. A publicat în reviste de specialitate rezultatele obţinute în domeniul radiofoniei: una dintre acestea, „Radiofonia”, cu apariţie bilunară, apărută la 15 octombrie 1925  îl avea colaborator pe Mihai Konteschweller, alături de prof. doctor D. Hurmuzescu; experienţa acumulată a fost prezentată în două cărţi: „Actualităţi radiofonice”, publicată la Bucureşti în 1931 şi „Radio pentru toţi” (2 volume), publicată la Bucureşti în 1930 şi 1931 şi premiată de Academia Română.
Alături de fratele său, Titus, Mihai Konteschweller este autor al mai multor invenţii din domeniul radioului şi al automobilului. A scris încă două cărţi „Televiziunea şi alte înfăptuiri în legătură cu electricitatea”, publicată în  1938 şi „Radioelectricitatea”, publicată în 1944, care cuprindeau informaţii necesare, la vremea aceea, unui tehnician, unui inginer care lucra în radiocomunicaţii, într-un studio de Radio, dar cuprindeau şi o descriere a posturilor de radiodifuziune  din România: „Radio Bucureşti de 12 kW, Băneasa-Otopeni, 1929; Radio România de 150 kW, Bod-Braşov, 1935; Postul pe unde scurte de 4 kW , Bucureşti 1941; Radio Moldova de 5kW pe 259 m, Iaşi, 1941 (m. 1947).

 O viață în slujba cercetării

În anii 1890, cea mai cunoscută farmacie din Craiova era farmacia Vulturul de Aur, de pe Calea Unirii. Proprietar era Eduard Konteschweller, unul din specialiştii care au răspuns chemării regelui Carol I, care în dorinţa sa de ridicare a României, a adresat specialiştilor din diverse domenii, invitaţia de a se stabili în ţară. Aceştia au primit cetăţenia română şi au avut o contribuție importantă la progresul României.
În acest sens, un exemplu este Jacques Elias, bancher evreu, de la care a rămas, printre altele, binecunoscutul spital din Bucureşti. Eduard Konteschweller a venit din zona Braşovului.

Diploma de cetăţean

Konteschweller era nu numai farmacist, ci şi om de ştiinţă, membru al Societăţii de Ştiinţe din Bucureşti şi autor a numeroase articole de specialitate publicate în reviste prestigioase, inclusiv în reviste care apăreau peste Ocean. Eduard Konteschweller a avut o fiică, Constanţa, şi doi fii: Titus şi Mihai.  Cei doi aveau să-și au înscrie numele în cartea de aur a radioului mondial.

În 1914, la vârsta de 17 ani, Mihai a făcut mai multe fotografii aeriene ale Craiovei, folosind un zmeu, pe care a fixat un aparat de fotografiat, pe care îl declanșa de la sol cu ajutorul unei sfori. Se poate spune că a fost prima încercare de comanda de la distanță, sau, altfel spus, de telemecanică, domeniu care l-a pasionat și in care a fost un pionier recunoscut în țară și în străinătate.

Studiile superioare le-a facut în Anglia, fiind preocupat de radiofonie. În perioada 1924 – 1925, Mihai Konteschweller a locuit si a lucrat la Paris, unde a realizat mai multe aparate de radio de tip ultra-reacție si super-reacție. De altfel, în 1917, Lucien Lévy inventase superheterodina, adică receptorul radio standard utilizat, ca schemă de principiu, până în zilele noastre, atât în receptoarele de trafic, cât și în cele casnice.În timpul Primului Razboi Mondial, dar mai ales imediat după terminarea lui, interesul pentru radiofonie și telegrafia fără fir a crescut foarte mult. Se specializase în domeniul electric la universități din Bristol și Paris, s-a alăturat după Primul Război Mondial firmei Dr. Titus, deschise la Paris de fratele său, unde se fabricau aparate de radio cu superreacție. Alături de fratele său, Titus, Mihai Konteschweller este autor al mai multor invenții din domeniul radioului și al automobilului.

La 15 octombrie 1925, la București a fost înființată revista „Radiofonia” care a beneficiat de colaborarea unor personalități științifice precum prof. dr. Dragomir Hurmuzescu, gen. G. Negrei, ing. Sergiu Condrea, Emil Petrașcu, Ion C. Constantinescu și Mihai Konteschweller. Revista și-a întrerupt apariția în iulie 1926, fiind reînființată la 9 noiembrie 1928, ca „Organ de publicitate al Societății de Difuziune Radiotelefonică”. Cât de importantă a fost această revistă în răspândirea cunoștințelor despre radiofonie rezultă și din memoriile profesorului Mihail Gelep: „În anul 1926, întâmplarea face să-mi cadă în mână o revistă de radio, în care era descris un aparat cu trei lămpi – invențiunea unui concetațean de-al nostru stabilit la Paris, și al cărui aparat pe vremea aceea era cotat ca cel mai bun – Super Reacția Dr. Konteschweller.
După multe, foarte multe încercări, din cauza neștiinței, am ajuns, totuși, să înjgheb acest aparat care dă audițiuni satisfăcătoare…“ După moartea lui Titus, survenită în 1931, Mihai a revenit definitiv în România, unde realizat lucrări de radiotehnică de largă circulație.
În 1934 a efectuat prima experiență de teleghidaj din România. Este vorba despre un vaporaș, al cărui nume era ,,Nimfa”, prezentat la Expoziția Târg a Industriei Românești, care s-a desfășurat în Parcul Carol I în perioada 09.15.1934-10.10.1934. vaporașul naviga pe lacul din parc, fiind comandat de pe mal, prin unde radio și putea să execute șase comenzi, respectiv: înainte, înapoi, stânga, dreapta, stop și sirenă.

Din aprilie 1945, Mihai a fost profesor universitar la catedra de curenți slabi de la Facultatea de Electromecanică din cadrul Politehnicii ,,Gheorghe Asachi” din Iași.

A decedat în anul 1947, la vârsta de 50 de ani. Deși a activat la Iași numai doi ani, între 1945 și 1947, prezența sa a fost atât de puternic recepționată încât promoția de ingineri din 1948 a Universității Gheorghe Asachi din Iași poartă numele de „promoția prof. dr. ing. Mihai Konteschweller“.

 Bibliografie

Calendar Rador

http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Mihai_Konteschweller

https://www.agir.ro/univers-ingineresc/numar-14-2009/despre-mihai-konteschweller-promotor-al-radiofoniei-si-telemecanicii-romanesti_2568.html