Presa internațională continuă să aloce spații generoase evoluțiilor politice de la București. „În România, surpriza vine de la urne”, titrează Courrier International, detaliind că după alegerile legislative din 6 decembrie, România se trezeşte cu un prim-ministru interimar şi cu un nou echilibru în Parlament. „Pentru premierul României, Ludovic Orban, ar fi trebuit să fie un moment al victoriei, dar, după ce partidul său a suferit o neașteptată înfrângere în alegerile parlamentare de duminică, Orban și-a dat demisia din funcție, luni seara”, scrie New York Times. „Pierderea alegerilor îl scufundă pe prim-ministrul României, dar nu și pe partidul său”, consideră Bloomberg, detaliind că „Ludovic Orban, aflat la putere de la sfârșitul anului 2019, a făcut un pas înapoi pentru a spori șansele Partidului Liberal de a parafa o nouă coaliție”. „Orban a ajutat România să se îndepărteze de politicile populiste precum cele care au făcut ca Ungaria și Polonia să intre în conflict cu Uniunea Europeană”, „dar popularitatea cabinetului său minoritar a fost afectată de pandemia de coronavirus, care a costat mai mult de 12.000 de vieți și a declanșat cea mai gravă criză economică de la căderea comunismului” explică Bloomberg. Cotidianul maghiar Nepszava consideră că „cea mai mare senzaţie a alegerilor din România este intrarea în legislativ, cu un rezultat în jur de 9 procente, a partidului de extremă dreaptă constituit abia de un an, Alianţa pentru Unirea Românilor. În opinia celor de „AUR”, cele patru valori fundamentale ale partidului lor sunt: familia, libertatea, naţiunea şi credinţa. În realitate, însă formaţiunea nu are prea mult de-a face cu idealul de libertate, purtând toate semnele extremei drepte garnisite în stil propriu central-est-european”, consideră Nepszava. „Inspirându-se din Polonia și copiindu-i pe social-democrați – extrema dreaptă din România a surprins pe toată lumea”, titrează și ziarul bulgar Dnevnik. „Indiferent dacă reușește cu agenda sa antisistem și dacă, într-adevăr, cunoscutul producător de film Bobby Păunescu, văzut alături de conducerea formațiunii la sărbătorirea triumfului, a ajutat la finanțarea campaniei, noua organizație de extremă dreaptă a obținut deja un lucru – umilirea vechii clase politice”, comentează Dnevnik, explicând că „partidele foștilor premieri Călin Popescu-Tăriceanu și Victor Ponta, veterani în politică, au avut rezultate mai proaste”.
La nivel european, Germania avertizează că „este un act iresponsabil să întârziem Fondul european de redresare”, scrie La Repubblica, explicând că acesta este un avertisment categoric adresat Ungariei și Poloniei că Uniunea va merge mai departe fără ele, dacă vor continua să blocheze acest plan. „Cele 25 de state sunt unite, în timp ce Polonia și Ungaria sunt izolate și, în acest caz, trebuie să susținem un plan B cu 25 de state” a afirmat Manfred Weber, președintele grupului PPE din Parlamentul European, detaliind că aceasta este ideea președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. „Este o opțiune pe masa discuțiilor, chiar dacă nimeni nu o dorește, și este un semnal clar pentru partenerii noștri”, a mai adăugat Weber.
Pe frontul Brexit vin și primele vești bune. Londra a anunțat că elimină din legea pieței interne trei articole contestate de Uniunea Europeană, ceea ce reprezintă, în opinia Financial Times, un pas major pentru discuțiile dure pe care premierul britanic se pregătește să le poarte miercuri, la Bruxelles, pentru a ajunge la un acord cu Uniunea Europeană pe tema viitoarelor relații bilaterale. În plus, potrivit Irish Examiner, Marea Britanie şi Uniunea Europeană au ajuns la un acord de principiu privind tranzitul vamal la frontiera dintre provincia Irlanda de Nord, teritoriu britanic, şi Irlanda, stat membru UE. Totuși, deși se arată încrezător, susținând că Marea Britanie „va prospera puternic”, cu sau fără acord, Boris Johnson admite că situația este „foarte complicată”, observă The Evening Standard. De aceeași părere sunt și economiștii citați de La Libre Belgique. Aceștia avertizează că economia britanică va plăti scump Brexit-ul, ieșind de pe piața unică și din uniunea vamală la 1 ianuarie 2021, mai ales în condițiile în care trece deja prin „furtuna istorică a pandemiei”.
În final, Le Temps ne asigură că purtarea măștilor este eficientă pentru combaterea pandemiei de coronavirus. Un studiu germano-danez bazat pe analizarea datelor epidemiologice publicate de 401 regiuni din Germania arată că măştile de protecţie au contribuit la reducerea cu pâna la 75% a noilor infectări şi chiar și cu până la 90% la cei de peste 60 de ani. În plus, din punct de vedere economic, aceasta este măsura sanitară cu cel mai bun raport cost/eficienţă, consideră autorii studiului citat de Le Temps.
(Carolina Ciulu)
