Conducătorii armatei au pus mâna pe putere pentru că n-au putut accepta că partidul pe care îl simpatizau a pierdut alegerile.
Luni ar fi trebuit să depună jurământul deputaţii care au fost aleşi la alegerile din noiembrie în parlamentul din Myanmar, însă dimineaţa ţara s-a trezit cu o lovitură de stat militară. Armata care a condus ţara cu mână de fier timp de câteva decenii, numită Tatmadav, a desfiinţat guvernul, a dizolvat parlamentul şi a declarat stare de necesitate pe o perioadă de un an. Partidul care a condus până acum ţara, Liga Naţională pentru Democraţie (NLD) a câştigat detaşat alegerile din noiembrie. Mai mulţi lideri ai partidului, printre care şi conducătorul guvernului, Aung San Suu Kyi au fost reţinuți, alături de mai mulţi intelectuali influenţi. Presa a fost redusă la tăcere, iar internetul a fost deconectat în mai multe locuri. În doar câteva ore, Tatmadav a şters rezultatele tranziţiei democratice de 11 ani şi a readus junta militară temută. Baza legală a intervenţiei militare a fost un articol poreclit „clauză de puci” din Constituţia ţării adoptată în anul 2008, care autorizează comandantul armatei ca în situaţie de criză să preia puterea. Pentru conducătorii Tatmadav nu a contat nici faptul că Suu Kyi – decorat cu premiul Nobel pentru pace – riscându-și propria reputaţie, a luat apărarea armatei, atunci când comunitatea internaţională a prezentat numeroase dovezi în sensul participării forţelor armate la genocidul împotriva minorităţii musulmane rohingya. Motivul puciului militar a fost frustrarea armatei din cauză că Partidul Uniunii Solidarităţii şi Dezvoltării (USDP) de care este strâns legată, a suferit un eşec la alegeri: din 1117 de mandate a reuşit să obţină doar 71.
Aşa cum în Statele Unite Donald Trump în Myanmar, Tatmadav a acuzat fraudarea sistemică a alegerilor. Armata a susţinut că după verificarea listelor electorale s-au găsit 8,6 milioane de greşeli, ceea ce a creat posibilitatea abuzurilor, de exemplu ca o persoană să voteze de mai multe ori. Forţele armate au ameninţat încă de dinaintea puciului că vor interveni în cazul în care obiecţiile lor nu vor fi luate în considerare. Joia trecută au mărşăluit pe străzi cu tancuri şi cu alte vehicule blindate, însă Comisia electorală nu s-a lăsat intimidată şi a considerat ca nefondată acuzaţia de fraudă electorală şi a confirmat rezultatul votului. Probabil că această decizie a reprezentat pentru armată ultima picătură în pahar.
După puciul de luni, majoritatea populaţiei a luat act cu resemnare de faptul că Tatmadav a preluat din nou puterea, mai mult, grupuri mici şi-au arătat simpatia faţă de armată, dar – conform relatărilor – mult mai mulţi au fost cei care stăteau la coadă în faţa bancomatelor. Din cauza avalanşei de solicitări, la prânz băncile au suspendat serviciile către populaţie. Străzile oraşelor au fost goale, multe magazine au închis mai devreme, altele nici nu au deschis. NDL a cerut rezistenţă din partea populaţiei, însă frica este deocamdată mai mare. Oamenii ştiu din experienţă că Tatmadav este necruţătoare cu opozanţii juntei militare. Totuşi cetăţenii din străinătate îşi exprimă părerea faţă de cele întâmplate. Protestatari s-au adunat în faţa ambasedelor Myanmarului din Tokio şi din Bangkok.
Ce se va întâmpla de acum înainte depinde în mare măsură de comunitatea internaţională. Uniunea Europeană şi Statele Unite au condamnat cu fermitate puciul, în schimb Ministerul de Externe al Chinei s-a mulţumit să-şi exprime speranţa că „părţile aflate în conflict îşi vor rezolva diferendele prin tratative”. Dacă Occidentul rămâne doar la vorbe şi nu va lua măsuri concrete, atunci ţara din sud-estul Asiei, după toate probabilităţile, va reintra într-un regim dictatorial. Deşi comandantul armatei Min Aung Hlaing a declarat că sunt ataşaţi ideii de democraţie pluripartidică, realitatea îl contrazice. În lumina celor întâmplate este greu de luat în serios promisiunea juntei că va organiza alegeri libere şi va preda puterea partidului câştigător.
O situaţie similară s-a întâmplat şi în anul 1990. Conducătorii Tatmadav au promis şi atunci o tranziţie paşnică, dar după ce sub conducerea lui Suu Kyi, NLD a repurtat o victorie categorică, armata a desfiinţat rezultatul alegerilor. Totodată este adevărat că în anul 2015 armata a acceptat victoria NLD şi până acum nu a împiedicat dezvoltarea democratică a ţării.
Székely Ervin, RADOR
