Conflictul israeliano-palestinian, care a început sâmbătă la moscheea al-Aqsa, a escaladat. Marţi părţile au folosit rachete. Există victime în ambele tabere. Organizaţia palestiniană Hamas a lansat rachetele din oraşul Gaza. În mai multe oraşe israeliene au fost deschise adăposturile antiaeriene. Deocamdată nu sunt şanse ca ostilităţile să se încheie repede. Mai mult decât atât, se pare că luptele – al căror scop este şi schimbarea proporţiilor etnice în anumite zone din Ierusalim – abia au început.
„Mai avem multe” – aşa a comentat purtătorul de cuvânt al organizației Hamas faptul că marţi în doar cinci minute au fost lansate 135 de rachete către oraşele israeliene Aşdod şi Aşkelon. Două femei şi-au pierdut viaţa în atac. Forţele israeliene au ripostat şi au atacat zonele din care rachetele Hamas au fost lansate. Potrivit surselor palestiniene, acţiunea israeliană s-a soldat cu moartea a 28 de persoane, printre care nouă au fost copii. Oficialii israelieni vorbesc însă despre 15 victime, susţinând că erau luptători palestinieni înarmaţi – scrie Haaretz. Marţi seara luptele au continuat. Ministrul apărării din Israel a ordonat chemarea la unităţile militare a 5000 de rezervişti.
Capitolul cel mai grav din ultimii ani a conflictului israeliano-palestinian a început sâmbătă, când palestinienii și poliția israeliană s-au ciocnit luni în fața moscheii al-Aqsa. Violențele din Ierusalim, au stârnit îngrijorarări internaționale. Tensiunile din oraș sunt deosebit de mari, pe fondul marcării Zilei Ierusalimului, sărbătoarea anuală a capturării în anul 1967 a Ierusalimului de Est și a Orașului Vechi, care găzduiește locuri sfinte musulmane, evreiești și creștine. Într-un efort de a reduce tensiunile, poliția israeliană a interzis grupurilor evreiești să viziteze de Ziua Ierusalimului piața sfântă care găzduiește al-Aqsa. Poliția intenţiona, de asemenea, să redirecționeze marșul tradițional de Ziua Ierusalimului. În timpul violenţelor mai mult de 200 de persoane – majoritatea palestinieni – au fost răniți. După alte conflicte care au avut loc la sfârşitul săptămânii, luni tensiunea a crescut şi mai mult, când unităţile de asalt ale poliţiei au intrat în zona moscheei al-Aqsa, unde s-au baricadat aproape 10.000 de oameni. Hamas a declarat că va lansa rachete dacă poliţia israeliană nu se va retrage. Ameninţarea a fost urmată de fapte, iar Israelul a răspuns la atac. Marţi loviturile de rachete au continuat asupra oraşelor Aşdod şi Aşkelon, iar autorităţile au cerut ca locuitorii să nu părăsească adăposturile antiaeriene.
Un factor important al acestor conflicte este că justiţia israeliană va da în curând un verdict în legătură cu un proces de evacuare. Este foarte posibil ca instanţa să-i oblige pe palestinieni să elibereze un imobil din Şeikh Jarrah. Vineri, în cartierul respectiv al Ierusalimului de est, mai multe persoane au protestat împotriva evacuărilor. Curtea Supremă din Israel trebuia să ia o decizie luni în acest caz, însă pronunţarea sentinţei – având în vedere situaţia tensionată – a fost amânată – scrie The Washington Post. Colonialişti evrei au cumpărat în ultimii ani multe imobile şi terenuri în zona de nord al Oraşului Vechi şi au contestat – pe cale juridică – dreptul multor familii palestiniene de a locui în acea zonă, invocând faptul că proprietarii de drept ai acelor imobile ar fi evrei, care însă au fost alungaţi de acolo.
Conflictele au legătură şi cu faptul că în Israel au avut loc patru alegeri anticipate în decurs de doi ani, dar criza politică tot nu a reuşit să fie deblocată. În lipsa unui acord Benjamin Netanyahu conduce ţara, însă poziţia sa este vulnerabilă. Politicianul veteran încearcă să profite de pe urma acestui conflict pentru a-şi consolida situaţia în fruntea guvernului.
Pe de altă parte, ostilităţile sunt binevenite şi pentru palestinieni, unde există o rivalitate între cele două organizaţii concurente: Hamas şi el-Fatah. Noi ţări arabe au recunoscut existenţa statului Israel şi au creat contacte diplomatice cu Ierusalimul. Vara trecută, Bahrein şi Emiratele Arabe Unite au decis să recunoască statul Israel, iar Hamas şi-a retras reprezentanţele din aceste ţări . Având în vedere scăderea influenţei Hamas în lumea arabă, acestei organizaţii îi convine un conflict sângeros cu Israel, care poate să dea avânt forţei sale de lobby în zonă.
Pe Netanyahu însă îl deranjează că administraţia Joe Biden priveşte cu ochi critici atitudinea belicoasă a liderului israelian. Această concluzie rezultă în urma convorbirii telefonice care a avut loc luni noaptea între cei doi consilieri de securitate. Meir Ben Sabat a respins apelul la calm al lui Jake Sullivan, spunând că guvernul Biden şi celelalte ţări nu au dreptul să se amestece în criza din Ierusalim – scrie Times of Israel.
Székely Ervin, RADOR
