Tensiunea din Strâmtoarea Taiwanului, războiul din Ucraina și vizita premierului ungar Orbán în SUA se numără printre evenimentele cele mai comentate de presa internațională în acest weekend.
Vizita preşedintei Camerei Reprezentanţilor a SUA, Nancy Pelosi, în Taiwan a declanșat o serie de represalii din partea Chinei, informează BBC. China a încetat vineri cooperarea cu SUA în mai multe domenii-cheie, inclusiv schimbarea climei, discuțiile militare și combaterea criminalității internaționale. Totodată, ea a anunţat că va organiza noi exerciţii militare în Marea Galbenă, în apropierea Coreei de Sud, până la jumătatea lunii. Ele sunt o prelungire a manevrelor navale din ultimele patru zile, soldate cu o încercuire completă a Taiwanului, în care au fost implicate avioane și nave militare şi rachete. Washingtonul a denunțat drept „iresponsabilă” închiderea canalelor de comunicare și în special a celor militare „care sunt esenţiale pentru evitarea erorilor şi a crizelor”, citează BBC. Agenția Reuters relatează despre o „incursiune aeriană chineză în apropierea Taiwanului” de sâmbătă, implicând 20 de avioane și 14 nave. Duminică „10 nave militare ale Chinei şi Taiwanului se află în continuare aproape de linia mediană a Strâmtorii Taiwan. Navele chineze au intrat insistent în zona-tampon neoficială, iar marina taiwaneză le monitorizează mişcările. Ambele părţi au demonstrat până acum reţinere”. Agenția italiană Ansa, citând oficiali taiwanezi, transmite că „exercițiile militare chineze de sâmbătă au părut un atac simulat asupra insulei capitalei Taipei, o demonstrație continuă de forță care vizează destabilizarea”. Euronews scrie duminică despre nave, avioane și drone chineze care continuă exercițiile lângă Taiwan, simulând atacuri asupra navelor taiwaneze”, drept pentru care Taipeiul a acuzat China că „întrerupe pacea”. Cotidianul francez Le Monde apreciază că „temperatura este destul de ridicată” în regiune, preluând formule lansate de diplomația americană precum „escaladare importantă” și „acţiuni periculoase la un nou nivel”. O analiză a publicației italiene Il Fatto Quotidiano consideră însă că „o invazie în Taiwan ar fi mai complicată decât cea din Ucraina. Geografia, politicile de înarmare și nivelul așteptat de agresiune disting destul de clar cele două situaţii”. Pe lângă faptul că insula e o „fortăreață naturală”, ea dispune și de forțe redutabile, capabile să lovească la „peste 1.500 de kilometri” pe teritoriul Chinei. Ziarul brazilian O Globo observă că „în ciuda tensiunii, China și Taiwanul au o relație economică ombilicală”, întrucât „chinezii sunt cei mai importanţi parteneri comerciali ai insulei, principalul producător global de semiconductori atât de necesari pentru obiectivele tehnologice ale Beijingului”. La Londra, cotidianul The Guardian crede că vizita lui Pelosi a fost „nesăbuită și provocatoare”: „Sunt mult moduri de a apăra democrația. A provoca gratuit un adversar mult mai puternic pentru un câștig minor sau lipsit de substanță nu e neapărat cel mai bun dintre ele”. Ziarul american The New York Times își dedică editorialul relațiilor sino-americane, apreciind că „a trata China ca pe o putere ostilă e o simplificare contraproductivă”. „Realitatea incomodă e că America și China au nevoie una de alta. Nu există exemplu mai bun decât faptul că navele de transport au continuat să circule între Guangzhou și California în cursul vizitei lui Pelosi – și o vor face încă mult timp după revenirea ei”.
Euronews vorbește deja despre un „război endemic al Ucrainei”, citând analiști britanici, conform cărora urmează o „nouă fază” a conflictului, cu lupte grele pe un front de 350 de kilometri întins între Zaporijjia și Herson. În prezent Rusia masează forțe în sud „în așteptarea unei contraofensive ucrainene”. Il Fatto Quotidiano scrie că „persistă îngrijorarea cu privire la ciocnirile dintre armatele rusă și ucraineană în jurul centralei nucleare de la Zaporijjia”. Astfel, Agenția Internațională a Energiei Atomice s-a declarat „extrem de îngrijorată de bombardarea centralei, care subliniază riscul real de dezastru nuclear”. „Mai multe secţiuni ale centralei au fost avariate de atacurile ruseşti, iar un reactor a fost închis de urgenţă”, completează BBC. Pe frontul propagandistic a izbucnit un nou scandal, după ce „un raport recent al Amnesty International arată că armata ucraineană ar pune în pericol viața populației civile, plasând echipamente militare și arme în școli și spitale”, consemnează agenția ucraineană RBC. Preşedintele Zelenski a acuzat vineri Amnesty International de „selectivitate imorală” și că „încearcă să transfere responsabilitatea crimelor de război de la agresor la victimă”, în vreme ce ministrul de externe Kuleba a acuzat-o că „creează un fals echilibru între opresor şi victimă, între statul care a distrus sute de mii de civili şi oraşe şi ţara care se apără cu disperare.” Amnesty International și-a prezentat duminică scuzele pentru „neplăcerile și furia” provocate de raport, iar directoarea filialei ucrainene a acesteia și-a dat demisia, conform agenției Reuters. „Deși ne susținem pe deplin descoperirile, regretăm durerea provocată”, a precizat Amnesty. Primul convoi de nave încărcate cu 57.000 de tone de cereale ucrainene a părăsit portul Odesa vineri, transmite tot RBC. Conform agenției „acordul complex care permite reluarea exporturilor de cereale din Ucraina pare să funcţioneze, cel puţin până acum”. La Libre Belgique relatează despre întâlnirea de vineri de la Soci dintre președinții rus și turc. Cei doi au căzut de acord ca livrările de gaz rusesc către Turcia să fie „plătite parţial în ruble”. „Rusia caută de luni de zile să-şi impună moneda în plăţile internaţionale faţă de euro şi dolar”, iar plata în ruble „i-ar permite Turciei să nu-şi mai reducă rezervele de valută în dolari”. Totodată, „Erdogan a propus să transforme Turcia într-o platformă pentru o întâlnire între Putin și Zelenski”, reține agenția rusă Ria Novosti. În plus, cei doi „au decis să majoreze volumul schimburilor comerciale, să consolideze cooperarea economică și energetică și să întreprindă paşi în cooperarea din comerț, transporturi, turism și agricultură”. Ziarul american The Washington Post a scris însă că Putin i-a făcut și o ofertă secretă lui Erdogan. „Moscova a cerut ca Ankara să-i permită Rusiei să cumpere acțiuni la rafinăriile, terminalele petroliere și rezervoarele turcești. Așadar, Kremlinul speră să ascundă astfel originea petrolului și să ocolească embargoul impus de UE”. Cotidianul britanic The Financial Times publică un articol semnat de consilierul economic al lui Zelenski, care acuză că „sancțiunile-fantomă energetice ale Vestului alimentează mașinăria de război a lui Putin”. SUA, UE și Regatul Unit nu au impus un „embargou autentic” asupra exporturilor de gaz, petrol și cărbune ale Rusiei. Țițeiul rusesc, de exemplu, e rafinat de terți și important apoi legal în SUA. Totodată, prețurile mari la energie nu se datorează în principal acestor sancțiuni superficiale, ci „marilor companii energetice, care au realizat profituri enorme în ultimele șase luni”. Săptămânalul german Der Spiegel publică un amplu reportaj din Donbas, constatând în teren că termenul „rusofil” nu e tocmai potrivit pentru o anumită parte a populației din regiune. E vorba mai degrabă de o „nostalgie sovietică”: când așteptările mari privind o viață mai bună în Ucraina independentă nu le-au fost împlinite, oamenii au început să „glorifice trecutul sovietic”. Or fix pe acest lucru a bătut monedă propaganda rusă. „Pentru unii, Rusia lui Putin pare un soi de paradis sovietic pierdut.”
Un discurs susținut joi la Dallas de premierul ungar Viktor Orbán în deschiderea Conferinţei Uniunii Conservatorilor Americani a suscitat mult interes. „Trebuie să recucerim instituţiile noastre de la Washington şi Bruxelles, trebuie să fim prieteni şi aliaţi”, le-a spus Orbán conservatorilor americani, citat de agenția ungară MTI. Oficiosul ungar Magyar Nemzet trage concluzia că „astăzi Viktor Orbán este cel mai de succes lider conservator din lume”: „întreaga lume îşi îndreaptă atenţia asupra lui Viktor Orbán, el a devenit un punct de referinţă faţă de care se definesc partidele de stânga şi de dreapta aproape din fiecare ţară”. Portalul european EUobserver reține că Orbán a identificat „genurile, migrația și ciocnirea civilizațiilor” drept elementele-cheie ale bătăliilor politice viitoare. La fel de interesant este însă și ce omis din discurs: „nici o referire la China, Rusia sau actualele probleme economice”. Revista americană The Atlantic explică cum acționează Orbán, un „autocrat soft”: „Nu e cunoscut pentru că-și ucide ori amenință opozanții politici; în schimb, el pur și simplu schimbă regulile pentru a-și cimenta puterea”. Alegerile din Ungaria sunt „libere, într-un sens, dar nu sunt corecte”. Și-a subordonat aproape complet presa ungară, ceea ce înseamnă că mesajele opoziției și criticile la adresa lui nu au unde să fie publicate. Iar pericolul mare e că „admiratorii americani ai lui Orbán încearcă să învețe din stilului lui de guvernare și să-i aplice lecțiile în SUA”, conchide The Atlantic.
Andrei Suba, RADOR
