Ucraina își intensifică acțiunile de contraofensivă în sud-est, anunță Financial Times. Kievul speră să recucerească una dintre cele mai mari centrale nucleare din Europa și să pună Crimeea în raza de acțiune a rachetelor de croazieră britanice cu rază lungă, recent achiziționate, menționează Foreign Policy. Pe măsură ce Ucraina își începe contraofensiva, pentru Putin riscurile politice sunt în creștere, titrează The Washington Post. Oficialii ruși manifestă îngrijorări legate de forța de atac a armamentului occidental de care dispune Ucraina, ei temându-se mai ales că podul terestru pe care Moscova și l-a trasat din sud-estul Ucrainei spre Crimeea ar putea fi distrus, afectând Kremlinul la nivel militar și moral, analizează ziarul american.
Aflat într-o vizită surpriză la Kiev, premierul canadian Justin Trudeau i-a promis președintelui ucrainean Volodimir Zelenski un nou ajutor militar în valoare de 500 de milioane de dolari, într-un moment crucial pentru Ucraina, consemnează Politico. O declarație comună în 13 puncte publicată după călătoria lui Trudeau a reafirmat că Ucraina se poate baza pe Canada pentru sprijin politic, financiar, umanitar și militar. Pe de altă parte, cancelarul german Olaf Scholz a declarat că dorește să discute în curând cu președintele rus Vladimir Putin, o condiție prealabilă pentru a se ajunge la pace fiind ca Rusia să își retragă trupele, reține Bild.
Între timp, Forțele Aeriene ale Regatului Unit (RAF) au raportat, vineri, că aeronavele de luptă britanice Thypoon au interceptat mai multe avioane rusești zburând peste apele Golfului Finlandei și Mării Baltice, în apropierea spațiului finlandez, informează 20 Minutos. A fost al doilea incident cu aceste caracteristici în mai puțin de 24 de ore, după ce forțele RAF au raportat, de asemenea, că în colaborare cu aviația suedeză au interceptat avioane de luptă rusești în apropierea spațiului aerian al Suediei, adaugă ziarul spaniol. În același timp, Suedia, a cărei candidatură pentru aderarea la NATO este blocată în prezent de Turcia și de Ungaria, este pregătită să găzduiască baze militare temporare ale NATO pe teritoriul său chiar înainte de a deveni membră cu drepturi depline a Alianței Atlantice, a declarat premierul Ulf Kristersson, pentru Dagens Nyheter. „Guvernul a decis că armata poate efectua activități de pregătire cu NATO, pentru a permite viitoare operațiuni comune”, a scris premierul într-un articol semnat împreună cu ministrul Apărării, Pål Jonson, în cotidianul suedez. Decizia transmite un semnal clar Rusiei și este menită a întări apărarea Suediei, prezența trupelor NATO putând servi ca factor de descurajare în fața oricărei posibile acțiuni rusești la Marea Baltică, subliniază La Razon.
La Casa Albă, președintele american Joe Biden și premierul britanic Rishi Sunak au anunțat o nouă alianță economică pentru a răspunde provocărilor geopolitice și, mai ales, ambițiilor Chinei, anunță The Washington Times. „Declaraţia Atlantică” semnată de cei doi lideri prevede o mai mare cooperare în industria de apărare, în energia nucleară civilă şi în furnizarea de metale esenţiale pentru tranziţia energetică, detaliază The Guardian, dar constată că, deși acest acord de referință aduce Regatul Unit ferm pe orbita economică a SUA, nu atinge acordul comercial complet pe care conservatorii l-au promis în 2019. La fel ca alți aliați ai Statelor Unite, precum Uniunea Europeană, Marea Britanie este îngrijorată de consecințele Legii de reducere a inflației din SUA, care include ajutoare de milioane de dolari pentru industria energiei verzi, precum şi un imbold pentru industria autohtonă și produsele fabricate în Statele Unite. În acest sens, Sunak a obținut excepții pentru industriașii britanici, comentează El Periodico. Joe Biden și Rishi Sunak s-au întâlnit deja de mai multe ori în marja summit-urilor internaționale sau pentru a lansa o colaborare militară majoră cu Australia, iar Statele Unite au lăudat în mod repetat angajamentul britanicilor în sprijinirea Ucrainei, amintește Le Monde.
În efortul său global de a-și spori capacitatea de culegere de informații, China încearcă să-şi dezvolte operaţiunile de spionaj în Cuba, unde şi-ar fi perfecţionat capacităţile din 2019, a declarat sub rezerva anonimatului un oficial de la Casa Albă, după ce The Wall Street Journal a vorbit despre un acord de principiu între Havana şi Beijing pentru instalarea unei stații de ascultare pe insulă. John Kirby, purtătorul de cuvânt al Consiliului naţional de securitatre al Casei Albe, a calificat articolul din The Wall Street Journal ca fiind inexact, subliniind că administrația Biden a fost informată de la începutul mandatului despre eforturile și activitățile de influență ale Chinei peste tot în lume, și le urmărește cu atenție, notează La Libre Belgique. Situaţia este sensibilă în plan diplomatic, într-un moment în care preşedintele american speră la un dezgheţ al relaţiilor foarte tensionate cu Beijingul şi vorbeşte despre o întâlnire mai mult sau mai puţin apropiată cu omologul său, Xi Jinping, scrie ziarul belgian. Situația este deranjantă și în plan politic, crede La Libre Belgique, mai ales că Biden este în mod repetat acuzat de opoziţia republicană de lipsă de fermitate atât faţă de China, cât şi faţă de regimul comunist de la Havana. La rândul lor, China și Cuba au negat existența unui acord privind instalarea unei baze de spionaj pe insulă, iar Havana a subliniat că respinge orice prezență militară străină în America Latină și în Caraibe, notează Prensa Latina. (Cristina Zaharia)/czaharia/ilapadat
- Advertisement -
